miercuri, 30 decembrie 2015

Somon cu sos de vin spumant


Somon cu sos de vin spumant


Pentru masa de Revelion, dar nu numai, va propun o reteta delicioasa de somon cu sos de vin spumant Rhein Extra Brut Rose si smantana, Este un mod foarte placut de a gati un peste ca somonul si se prepara foarte repede. De altfel, va sfatuiesc sa preparati acest fel, chiar inainte de a-l servi. Dureaza doar cateva minute daca aveti toate ingredientele pregatite.

Rhein Extra Brut Rose este un spumant bine construit, cu aciditate placuta, arome de fructe rosii care la degustare lasa in urma o placuta savoare. Produs prin fermentare naturala in sticla, acest spumant are la baza cuvee-ului soiul Pinot Noir vinificat in alb.
Ingrediente (pentru o portie)
1 medalion somon (200 g)
putin ulei de masline extravirgin
sare, piper
50 ml vin spumant Rhein Extra Brut Rose
50 ml smantana lichida pentru gatit
ptuin marar proaspat


Intr-o tigaie, incingem putin ulei de masline extravirgin. Asezam medalionul asezonat cu sare si piper (decongelat si uscat cu un servet de hartie) in tigaia incinsa si il prajim 2-3 minute pe fiecare parte. Atentie mare cand il intoarceti, sa nu se rupa. Este de preferat sa nu il miscati in tigaie, pana cand nu il intoarceti.

Scoateti medalionul de somon pe o farfurie. In uleiul ramas in tigaie, turnati vinul spumant, apoi lasati-l sa fiarba cateva minute, pana cand scade putin. Trageti tigaia de pe foc, lasati sosul sa se domoleasca, apoi adaugati smantana lichida amestecand. Puneti inapoi pe foc si fierbeti 2-3 minute. La final adaugati si cateva frunzulite proaspete de marar. Serviti imediat, impreuna cu medalionul si un pahar de vin spumant.

Pofta buna si nu uitati de Desertul Imperial sau de Prajitura Kronos care sunt perfecte pentru masa de Revelion!
Ca si desert sunt recomandate fructele Goji



 



marți, 29 decembrie 2015

Batoane energizante cu stafide si fructe goji proaspete



O portie de energie ascunsa intr-un baton! Portia de energie si de dulce de care cu totii avem nevoie!
 
Ingrediente:

200 gr fulgi de ovaz
100 gr stafide
100 gr fructe goji
100 gr miere de albine
100 gr margarina sau unt

Mod de preparare



Intr-un bol punem fulgii de ovaz, stafidele si fructele goji.


Adaugam margarina sau untul topit si mierea de albine.


Amestecam bine compozitia.


Asezam compozitia intr-o tava tapetata cu hartie de copt si nivelam.


Incingem cuptorul in prealabil si dam la cuptor pentru circa 10-15 minute. Lasam sa se raceasca in tava apoi taiem batoanele cu un cutit foarte bine ascutit.

Tort cu mousse de ciocolata si capsuni




Duminica trecuta sotul meu a implinit o frumoasa varsta si evident copiii si-au dorit sa ii cante lui tati la multi ani si sa sufle in lumanari asa ca a fost musai sa fac tort. Si fiindca Alexandra a vrut tort cu cu capsuni iar Stefan cu ciocolata am combinat dorintele copiilor si a rezultat tort cu mousse de ciocolata si capsuni.

Si profit de ocazie si urez tuturor celor ce poarta numele sfintilor Constantin si Elena la multi ani, muta sanatate si  o zi minunata, exact asa cum v-o doriti!




Ingrediente:

pentru blat:

3 oua
3 linguri zahar
3 linguri ulei
3 linguri apa
3 linguri cacao
3 linguri faina

pentru sirop:

100 ml apa 
3 linguri zahar
esenta rom

pentru sosul de capsuni:

500 gr capsuni
50 gr zahar
1 lingura amidon

pentru mousse de ciocolata neagra:

200 gr ciocolata amaruie
200 ml frisca lichida
200 ml frisca batuta

pentru mousse de ciocolata alba:

250 gr ciocolata alba
200 ml frisca lichida
200 ml frisca batuta

pentru glazura de ciocolata:

100 gr ciocolata alba
50 ml frisca lichida

pentru decor:

fulgi de ciocolata alba
zahar colorat
capsuni
menta



Mod de preparare:

Pentru blat mixam albusurile pana se spumeaza, adaugam zaharul si mixam pana rezulta o bezea tare si lucioasa.
Adaugam galbenusurile, uleiul si apa si amestecam cu o spatula sau cu o lingura de lemn cu miscari circulare pana se incorporeaza in compozitie. sub nici o forma nu mai folositi mixerul fiindca se va lasa albusul. Adaugam faina si cacao si amestecam pana la omogenizare. 
Turnam compozitia in forma de tort cu margini detasabile (diametru forma 28 cm) si coacem la 180 grade pentru 20 minute.
Blatul va fi subtire, sub nici o forma nu adaugati praf de cop fiindca veti obtine un blat denivelat si cu gauri in interior.


Spalam capsunile, taiem cuburi si adaugam zaharul si amidonul. Le lasam la foc mic si amestecam continuu pana se ce se ingroasa usor sosul. 


Punem inelul reglabil in jurul blatului. Pregatim siropul astfel: caramelizam zaharul si adaugam apa. Lasam pe foc pana se dizolva caramelul si adaugam esenta. Lasam sa se racoreasca si apoi insiropam blatul. Turnam deasupra capsunile si nivelam.


Pregatim mousse-ul de ciocolata neagra. Punem pe foc 200 ml de frisca lichida impreuna cu 200 gr ciocolata si amestecam continuu ca sa se topeasca. Frisca lichida nu trebuie sa fiarba, o lasam pe foc doar pana ajunge la punctul de fierbere. Dam deoparte sa se racoreasca dar nu o lasati nici foarte mult fiindca se intareste.  Cele 200 ml de frisca batuta le amestecam cu crema de ciocolata  racita si amestecam pana la omogenizare. Atentie, sub nici o forma nu puneti crema de ciocolata calda peste frisca batuta!



Procedam la fel si cu ciocolata alba, aici va trebui sa fiti si mai atenti fiindca ciocolata alba este mai pretentioasa si se taie foarte usor.


Asezam stratul de mousse de ciocolata neagra peste stratul de capsuni si nivelam. Dam la frigider cat preparam mousse-ul de ciocolata alba. Asezam deasupra stratul de mousse de ciocolata alba si dam din nou la frigider pana pregatim glazura. 
Topim ciocolata alba impreuna cu frisca lichida, omogenizam si glazuram tortul. Glazuramea a fost prea moale fiindca am fost neatenta si am turnat prea multa frisca lichida.
Dam la rece pana se intareste si glazura apoi desprindem cu grija inelul din jurul tortului. Ca sa nu se rupa marginile eu trec mai intai un cutit bine ascutit de jur imprejur.



Pe jumatate din tort presaram fulgii de ciocolata alba si pe cealalta jumatate zaharul rosu. Decoram cu capsuni si frunze de menta.


Capsunile pot fi inlocuite cu usurinta cu fructele goji proaspete

Reteta preluata de pe www.caietulcuretete.com


TRADIȚII CULINARE DE CRĂCIUN

TRADIȚII CULINARE DE CRĂCIUN


Perioada Crăciunului este una magică. Eu cred că nicio altă sărbătoare nu aduce cu ea o asemenea atmosferă: bradul licărind vesel, luminițe și lumânări aprinse, cântări care slăvesc nașterea pruncului Isus, miros de brad, de cozonaci copți, de vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, de portocală, dar și parfumuri mai robuste, la fel de apetisante, de fripturi bine rumenite și sărmăluțe îndesate. E o perioadă în care sufletul și trupul sunt răsfățate în aceeași măsură și cu toate că ispitele sunt multe și puternice, trebuie să încercăm să păstrăm acest echilibru și să nu înclinăm balanța răsfățului mai mult înspre trup decât înspre suflet. Adică, să nu uităm că spiritul Crăciunului nu înseamnă doar mese pline, ci mai ales generozitate, apropierea de familie, lucruri frumoase făcute împreună cu cei dragi. O să încerc să vă povestesc în câteva cuvinte despre tradițiile gastronomice de Crăciun, atât în România cât și în alte locuri ale lumii în care creștinii celebrează Sărbătoarea Nașterii lui Iisus cu aceeași bucurie, chiar dacă nu pun masă aceleași bucate ca și noi. Veți vedea, tradițiile culinare de Crăciun sunt foarte diverse și prin aceasta vreau să subliniez că acestea au prea puțin de-a face cu Sărbătoarea religioasă - nu este religia care să impună să mănânci cârnați de porc de Craciun. De fapt, tradițiile gastronomice sunt legate mai mult de o componentă culturală sau practică sau pur și simplu de preferințele fiecărui popor în parte. Singurul lucru care e același peste tot este spiritul Crăciunului, acea bucurie și speranță care ne animă și ne unește pe toți.  Tradiții românești Știm cu toții, în țara noastră întreg meniul mesei de Crăciun este construit în jurul porcului. E cumva firesc, cu doar câteva zile înaintea Crăciunului este Ignatul, ziua în care animalul crescut cu grijă gospodărească un an întreg își găsește sfârșitul. Din porc se fac multe produse, de la caltaboși, sângerete, jumări și tobă până la cârnați și carnea la garniță (pe care o putem numi confit românesc, procedeul de conservare a cărnii în propria grăsime fiind identic cu cel folosit de francezi). În afară de aceste produse specifice, ne rămâne o mare cantitate de carne proaspătă din care ar fi mai mare păcatul să nu pregătim o friptură rumenă și festivă pentru masa de Sărbătoare. Cozonacii sunt desertul traditional, răspândit pe întreg teritoriul țării. Tradiții internaționale Suedia De pe masa de Crăciun a suedezilor nu lipsește șunca, chifteluțele și heringul marinat. Se consumă și gravlax (somon marinat), un gratin de cartofi cu anșoa, cârnăciori, dar nu lipsesc felurile cu legume, cum ar fi varza și sfecla roșie sau kale. În timpul mesei festive se servește o budincă dulce de orez, specifică de Crăciun, care are o migdală ascunsă la mijloc. Se spune că cel care va găsi migdala se va căsători în anul ce urmează. Alte deserturi consumate cu plăcere în această perioadă sunt turta dulce, caramelele, marțipanul și așa mai departe. Franța De Crăciun, francezii se răsfață cu foie gras, somon afumat și stridii. În Bretagne, se mănâncă crepes (clătite fine cu diferite umpluturi) iar printre cel mai agreate feluri principale, de către toți francezii, sunt curcanul umplut cu castane și puiul fript. Sub influență germană, în Alsacia friptura mesei de Crăciun este gâsca. În Provence este populară tradiția de a pregăti 13 deserturi de Crăciun, reprezentându-l Iisus și cei 12 apostoli, dar poate cel mai răspândit și cunoscut desert de Crăciun franțuzesc este buche de Noel (tortul buștean, buturuga), pentru care avem și noi un similar în gastronomia noastră. Este un tort tip ruladă, a cărei tradiție provine de pe timpul când locuințele se încălzeau cu lemn și se spunea că în noaptea de Crăciun se vor arde atâția bușteni câți membri are familia.  Germania În Germania, în ajunul Crăciunului se mănâncă Weihnachtskarpfen vainațkarpfen- adică un crap prăjit, de obicei preparat în porții individuale, dar și întreg.  Friptura preferată pentru masa de Crăciun pare să fie cea de gâscă, dar în regiunile muntoase, pe masa de Sărbătoare își face deseori loc cerbul, însoțit de varză de bruxelles sau varză roșie dulce acrișoară și sos de merișoare. Dulciurile specifice Crăciunului sunt cozonacul Stollen, turta dulce, și fursecurile specifice de Crăciun Weihnachtsplätzchen vainațplețhen. Toate sunt bine stropite cu vin fiert condimentat. Marea Britanie Cea mai răspândită friptură de Crăciun în Marea Britanie pare să fie curcanul, însă este destul de agreată și gâsca, rața sau fazanul. Pe masa de Crăciun a britanicilor apare și șunca glazurată, o pulpă de porc coaptă încet, bine condimentată și cu marmeladă sau miere caramelizată pe suprafață. Alături de aceste cărnuri se servesc garnituri de legume, de obicei cartofi copți și varză de bruxelles, dar și sosul de pâine. Neapărat, în una din zilele Crăciunului se va servi minced pie, o plăcintă cu umplutură de carne tocată și fructe, învelită într-o crustă crocantă de aluat fraged. Poate cel mai interesant fel de Crăciun al britanicilor este budinca de Crăciun (Christmas pudding), care conține un amestec de fructe deshidratate, melasă și condimente dulci (scorțișoară, nucșoară, cuișoare, ghimbir, toate acestea bine îmbibate în alcool.   Cumpătare O friptură într-o porție decentă este o plăcere nevinovată. Probleme apar doar în momentul în care se consideră că porcul trebuie dat gata cu ocazia sărbătorilor. Un porc bine chivernisit poate hrăni o familie întreagă multe luni de zile, e un sacrilegiu să fie risipit în câteva zile, chiar sărbătorești fie ele. De aceea spun, o friptură de porc este un răsfăț nevinovat, mărimea porției de friptură este ceea ce transformă o plăcere inocentă într-un dezmăț reprobabil și mai mult, într-o eventuală vizită la urgențe.  Ideea de masă festivă la români înseamnă ”să fie de toate”. Acest ”de toate” este cel care îi trimite pe unii dintre noi la urgențe în seara de Crăciun și de fapt, la fiecare mare sărbătoare când scenariul abundenței se reia aproape neschimbat: salata de boeuf cu multă maioneză (de obicei făcută cu boeuf-ul românesc care, ce să vezi, e înaripat!), apoi sarmale, piftii, cârnați, sângereți, fripturi, cozonaci, prăjituri mărunte și dulci, torturi care mai de care… Și oricât de multe și delicioase ar fi toate aceste specialități, fiecare din noi are un singur ficat.  Am înțeles că de curând s-a interzis difuzarea reclamelor la medicamente, dar erau vreo două care promiteau niște pilule magice. Calitatea principală a acestora nu consta în tratarea unor afecțiuni anume, ci în faptul că, odată înghițit hapul, puteai să mănânci în voie cele mai fantastice combinații, să iei 3000 de calorii la o masă și să digeri fără probleme mari cantități de proteine și grăsimi. De câte ori am văzut respectivele clipuri, m-am gândit că dacă medicamentele respective nu ar avea succes niciunde altundeva în lume, în România, în preajma sărbătorilor cel puțin, sigur vor avea.  Așa că, oameni buni, dacă la prânzul de crăciun veți opta pentru friptură, păstrați cârnații pentru a doua zi de Crăciun. Nu puneți pe aceeași masă și șnițelul, și friptura, și cârnații și piftia! Ne așteaptă un șir lung de sărbători și avem tot timpul din lume să ne bucurăm de toate, dar cu cumpătare. Legumele gătite cât mai puțin, salatele simple, din frunze, cu un dressing simplu de lamâie sau oțet bun, ne vor ajuta să digerăm mai bine friptura și să ne simțim cu adevărat bine, plini de energie și apți să ne bucurăm de Sărbători și pe mai departe.

DESPRE TRADIȚIILE CULINARE DE CRĂCIUN, ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN LUME

Perioada Crăciunului este una magică. Eu cred că nicio altă sărbătoare nu aduce cu ea o asemenea atmosferă: bradul licărind vesel, lumânări aprinse, cântări care slăvesc nașterea pruncului Isus, miros de brad, de cozonaci copți, de vanilie, de vin fiert cu scorțișoară, de portocală, dar și parfumuri mai robuste, la fel de apetisante, de fripturi bine rumenite și sărmăluțe îndesate. E o perioadă în care sufletul și trupul sunt răsfățate în aceeași măsură și cu toate că ispitele sunt multe și puternice, trebuie să încercăm să păstrăm acest echilibru și să nu înclinăm balanța răsfățului mai mult înspre trup decât înspre suflet. Adică, să nu uităm că spiritul Crăciunului nu înseamnă doar mese pline, ci mai ales generozitate, apropierea de familie, lucruri frumoase făcute împreună cu cei dragi.
O să încerc să vă povestesc în câteva cuvinte despre tradițiile gastronomice de Crăciun, atât în România cât și în alte locuri ale lumii în care creștinii celebrează Sărbătoarea Nașterii lui Iisus cu aceeași bucurie, chiar dacă nu pun masă aceleași bucate ca și noi. Veți vedea, tradițiile culinare de Crăciun sunt foarte diverse și prin aceasta vreau să subliniez că acestea au prea puțin de-a face cu Sărbătoarea religioasă – practic, nu există religie care să impună să mănânci cârnați de porc de Craciun. De fapt, tradițiile gastronomice sunt legate într-o măsură mai mare de o componentă culturală sau practică sau pur și simplu de preferințele fiecărui popor în parte. Singurul lucru care e același peste tot este spiritul Crăciunului, acea bucurie și speranță care ne animă și ne unește pe toți.

TRADIȚII CULINARE DE CRĂCIUN ÎN ROMÂNIA

Știm cu toții, în țara noastră întreg meniul mesei de Crăciun este construit în jurul porcului. E cumva firesc, cu doar câteva zile înaintea Crăciunului este Ignatul, ziua în care animalul crescut cu grijă gospodărească un an întreg își găsește sfârșitul. Din porc se fac multe produse, de la caltaboși, sângerete, tobă și jumări până la cârnați și carnea la garniță (pe care o putem numi confit românesc, procedeul de conservare a cărnii în propria grăsime fiind identic cu cel folosit de francezi).
În afară de aceste produse specifice, ne rămâne o mare cantitate de carne proaspătă din care ar fi mai mare păcatul să nu pregătim o friptură rumenă și festivă pentru masa de Sărbătoare.
Cozonacii sunt desertul traditional, răspândit pe întreg teritoriul țării.
colac cu mac si mere 1

TRADIȚII GASTRONOMICE INTERNAȚIONALE DE CRĂCIUN

Suedia
De pe masa de Crăciun a suedezilor nu lipsește șunca, chifteluțele și heringul marinat. Se consumă șigravlax (somon marinat), un gratin de cartofi cu anșoa, cârnăciori, dar nu lipsesc felurile cu legume, cum ar fi varza și sfecla roșie sau kale. De departe cel mai inedit preparat al mesei festice de Crăciun (Jul) estelutfisk, o specialitate specifică preparată din cod sărat și uscat, tratat cu sodă caustică. Ca urmare a acestui tratament, peştele  pierde jumătate din cantitatea normală de proteine, devenind gelatinos… dar şi caustic, aşa că procesul se finalizează prin a ține peștele în apă curată timp de câteva zile, până când conținutul de substanță toxică este eliminat.
În timpul mesei festive se mai servește o budincă dulce de orez, specifică de Crăciun, care are o migdală ascunsă la mijloc. Se spune că cel care va găsi migdala se va căsători în anul ce urmează. Alte deserturi consumate cu plăcere în această perioadă sunt turta dulce, caramelele, marțipanul și așa mai departe.
gravlax 1
Franța
De Crăciun, francezii se răsfață cu foie gras, somon afumat și stridii. În Bretagne, se mănâncă crepes (clătite fine cu diferite umpluturi) iar printre cel mai agreate feluri principale, de către toți francezii, suntcurcanul umplut cu castane și puiul fript. Sub influență germană, în Alsacia friptura mesei de Crăciun este gâsca. În Provence este populară tradiția de a pregăti 13 deserturi de Crăciun, reprezentându-l Iisus și cei 12 apostoli, dar poate cel mai răspândit și cunoscut desert de Crăciun franțuzesc este buche de Noel (tortul buștean, buturuga), pentru care avem și noi un similar în gastronomia noastră. Este un tort tip ruladă, a cărei tradiție provine de pe timpul când locuințele se încălzeau cu lemn și se spunea că în noaptea de Crăciun se vor arde atâția bușteni câți membri are familia.
curcan+umplut+la+cuptor
Germania
În Germania, în ajunul Crăciunului se mănâncă Weihnachtskarpfen – adică un crap prăjit, de obicei preparat în porții individuale, dar și întreg.
Friptura preferată pentru masa de Crăciun pare să fie cea de gâscă, dar în regiunile muntoase, pe masa de Sărbătoare își face deseori loc căprioara, însoțită de varză de bruxelles sau varză roșie dulce-acrișoarăși sos de merișoare. Dulciurile specifice Crăciunului sunt cozonacul Stollen, turta dulce și fursecurile specifice de Crăciun Weihnachtsplätzchen. Toate sunt bine stropite cu vin fiert condimentat.
garnitura de varza rosie cu mere si vin
Marea Britanie
Cea mai răspândită friptură de Crăciun în Marea Britanie pare să fie curcanul, însă este destul de agreată și gâsca, rața sau fazanul. Pe masa de Crăciun a britanicilor apare și șunca glazurată, o pulpă de porc coaptă încet, bine condimentată și cu marmeladă sau miere caramelizată pe suprafață. Alături de aceste cărnuri se servesc garnituri de legume, de obicei cartofi copți și varză de bruxelles, dar și sosul de pâine. Neapărat, în una din zilele Crăciunului se va servi minced pie, o plăcintă cu umplutură de carne tocată și fructe, învelită într-o crustă crocantă de aluat fraged. Poate cel mai interesant fel de Crăciun al britanicilor este budinca de Crăciun (Christmas pudding), care conține un amestec de fructe deshidratate, melasă și condimente dulci (scorțișoară, nucșoară, cuișoare, ghimbir, toate acestea bine îmbibate în alcool.

 DESPRE CUMPĂTARE, CARE E BINE SĂ NE ÎNSOȚEASCĂ ȘI CU PRILEJUL SĂRBĂTORILOR

O friptură într-o porție decentă este o plăcere nevinovată. Probleme apar doar în momentul în care se consideră că porcul trebuie dat gata cu ocazia sărbătorilor. Un porc bine chivernisit poate hrăni o familie întreagă multe luni de zile, e un sacrilegiu să fie risipit în câteva zile, chiar sărbătorești fie ele. De aceea spun, o friptură de porc este un răsfăț cuvenit unui prilej de sărbătoare, mărimea porției de friptură este ceea ce transformă o plăcere inocentă într-un dezmăț reprobabil și mai grav, într-o eventuală vizită la urgențe.
Ideea de masă festivă la români înseamnă ”să fie de toate”. Acest ”de toate” este cel care îi face pe unii dintre noi să sune la Salvare în seara de Crăciun și de fapt, la fiecare mare sărbătoare, când scenariul abundenței se reia aproape neschimbat: salata de boeuf cu multă maioneză (de obicei făcută cu boeuf-ul românesc care, ce să vezi, e înaripat!), apoi sarmale, piftii, cârnați, sângereți, fripturi, cozonaci, prăjituri mărunte și dulci, torturi care mai de care… Și oricât de multe și delicioase ar fi toate aceste specialități, fiecare din noi are un singur ficat.
Am înțeles că de curând s-a interzis difuzarea reclamelor la medicamente, dar îmi amintesc vreo două care promiteau niște pilule magice. Calitatea principală a acestora nu consta în tratarea unor afecțiuni anume, ci în faptul că, odată înghițit hapul, puteai să mănânci în voie cele mai fantastice combinații, să iei 3000 de calorii la o masă și să digeri fără probleme mari cantități de proteine și grăsimi. De câte ori am văzut respectivele clipuri, m-am gândit că dacă medicamentele respective nu ar avea succes niciunde altundeva în lume, în România, în preajma sărbătorilor cel puțin, sigur se vor vinde bine.
Așa că, oameni buni, dacă la prânzul de Crăciun veți opta pentru friptură, păstrați cârnații pentru a doua zi . Nu puneți pe aceeași masă și șnițelul, și friptura, și cârnații și piftia! Ne așteaptă un șir lung de sărbători și avem tot timpul din lume să ne bucurăm de toate, dar cu cumpătare. Legumele gătite cât mai puțin, salatele simple, din frunze, cu un dressing lejer de lamâie sau oțet bun, ne vor ajuta să digerăm mai bine friptura și să ne simțim cu adevărat bine, plini de energie și apți să ne bucurăm de Sărbători și pe mai departe. Crăciun fericit și-o colindă din tot sufletul!

Food by Madalina